marți, 4 decembrie 2007

somatiile...

Cineva drag care mi-a vazut poza din avatarul de la ym m-a somat si nu m-am conformat si iar m-a somat si iar m-a somat... pana cand iata raspund somatiei!
Vezi? :)

Ma simt naspa si ... si mai naspa pentru ca nu pot scrie de ce mi-am propus toata ziua. E un sentiment de tristete metafizica si bacoviana care nu pot sa-l astern bine nici pe hartie ce sa mai vorbim de monitor...
E vorba de pierderea minunatiei, de vazut unde e nasul si cat e el de lung... Ce impresionant e cand ai o revelatie asupra conditiei umane!!! A nu stiu cata oara m-am intrebat azi ce caut eu in secolul asta si de ce exist inca?
Si.. cred ca e suficient de aberant si de putin ortodox ce am scris asa ca am sa ma retrag cu mintea si inima linistita ca macar am ascultat odata de cineva.
Amar...

Un comentariu:

Anonim spunea...

ERONAT
1. te iubesc eu si mai pot aminti si pe altii, dar sunt o egoista asa ca ma "numesc" doar pe mine
2. zilele negre oficiale devin din ce in ce mai dese, cele neoficiale au un timp relativ care nu se ai termina- de ce-ti mai faci griji? maine poate fi mai rau
3. mergem sa ne luam "stim noi ce" pentru ca "stim noi de ce" daca tot ne-am "stim noi cum"
4. asta e sindromul de sevraj pogor sau clubul bursei-desi eu m-as mai lipi oleac de visinata de la Nicoleta:D
5. iti imprumut broasca cateva zile, ca da o stare de confort nemaipomenita:D