Cateodata ma simt la marginea existentei...
Cateodata imi vine asa de tare sa plang si toata lumea sa se sfarseasca... lumea mea... pt ca nu fac parte din nici o conspiratie mondiala :)
Cateodata ma revolt si mi se pare nedrept si as vrea sa fac sa fie altfel.... si totusi...
Cateodata ma gandesc si imi repet la nesfarsit "de ce sa complic lucruri care merg...?" Da, oare de ce? poate pentru ca simt la un moment dat ca trebuie facut altceva si doar asa ca merge nu imi este suficient.
Si intrebarile curg mereu abstractizand sau nu... in functie de cat de tare doare evenimentul...si ma mai tem de cateva replici care e suficient ca-mi suna in urechi si pe care nu le mai scriu...
Cateodata ti-as scrie scrisori despre ce nu ti-am spus niciodata si care ma macina dar ma opresc in bariera "oare cum te va gasi?" pentru ca se intampla cateodata sa fii obosit si ingandurat si sa nu "cada" bine...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu